HEBEFRENÍE s. f. formă clinică a schizofreniei la pubertate, care se manifestă prin comportament pueril, cu tendințe spre acte antisociale. (< fr. hébéphrénie) Vezi definitia »

MIRODÉNIE, mirodenii, s. f. 1. Nume dat părților unor plante (exotice) folosite pentru a da mâncărurilor un gust picant sau aromat; p. gener. substanță aromatică alimentară. 2. Mireasmă, aromă, parfum. 3. Numele a două plante din familia cruciferelor, cu flori plăcut mirositoare: a) plantă cu flori galbene-verzui, care crește la marginea pădurilor (Hesperis tristis); b) nopticoasă. [Pr.: -ni-e] – Mirodie + suf. -enie. Vezi definitia »

OPACIMETRÍE, opacimetrii, s. f. (Fiz.) Măsurare a opacității unor substanțe. – Din fr. opacimétrie. Vezi definitia »

HEMIENCEFALÍE s. f. aplazie cerebrală limitată la o singură emisferă. (< fr. hémiencéphalie) Vezi definitia »

EFLUVIÁȚIE s. f. 1. mișcare a unui curent de particule. 2. efluvioterapie. (< fr. effluviation) Vezi definitia »