Definita cuvantului discolefsi
discolefsí (-sésc, -ít), vb. – A pune piedici, a împiedica. Ngr. δυσϰολεύεσθαι (Tiktin; Gáldi 173). Sec. XVIII, înv. – Der. discolie, s. f. (dificultate, impediment), din ngr. δυσϰολία.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu discolefsi
prostisí, prostisésc, vb. IV (înv.) a adăuga (la un venit, la un câștig, la o dare). Vezi definitia »
EGLINDISÍ, eglindisesc, vb. IV. Refl. (Grecism înv.) A se distra, a petrece (2), a se amuza. – Din ngr. eglendízo. Vezi definitia »
obosí (obosésc, obosít), vb. – A se osteni, a se plictisi, a i se urî de... Sb., slov. obositi „a ajunge desculț”, din sl. bosi „desculț” (Miklosich, Slaw. Elem., 33; Cihac, II, 221; Tiktin; Pușcariu, Lr., 282). În Olt. și Munt. (ALR, I, 102); în Mold. este preferat osteni. – Der. oboseală, s. f. (osteneală); obositor, adj. (care obosește). Vezi definitia »
proerisí, proerisésc, vb. IV refl. (înv.) a se milostivi, a se îndura; a-și manifesta bunăvoința, generozitatea. Vezi definitia »
bitirdisí, bitirdisésc, vb. IV (înv.) a termina, a rezolva; a compensa. Vezi definitia »