Definita cuvantului doică
dóică (dóici), s. f. – Dădacă. Sl. (bg. dojkŭ, slov. dojka), cf. pol. dojka „vacă cu lapte”, din sl. doiti „a alăpta” (Miklosich, Slaw. Elem., 21; Miklosich, Lexicon, Cihac, II, 98). – Der. doici, vb. (a alăpta); doicie, s. f. (timpul în care o femeie este doică). Doică (Banat, Olt., Munt.) circulă în Trans. în forma daică (ALR, 222), din mag. dajka (Gáldi, Dict., 123). Cf. doniță.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu doică
ARVÓNĂ s. f. v. arvună. Vezi definitia »
stoleríță, stoleríțe, s.f. (înv. și reg.) soție de stoler. Vezi definitia »
INCOHERÉNȚĂ s.f. v. incoerență. Vezi definitia »
PENEPLÉNĂ s. f. suprafață plană sau ușor ondulată din eroziunea fluvială a unui teren muntos. (< fr. pénéplaine) Vezi definitia »
ciripeală, ciripeli s. f. denunț. Vezi definitia »