Definita cuvantului doliu
dóliu (-ii), s. n. – 1. Durere profundă pricinuită de moartea cuiva. – 2. Semn exterior prin care se exprimă doliul. – 3. (Arg.) Murdărie strînsă sub unghii. Fr. deuil, sau mai curînd it. doglio cu sensul din fr. – Der. îndolia, vb. (a produce doliu).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu doliu
CHERESTEGÍU, cherestegii, s. m. Negustor de cherestea; persoană care lucrează cherestea. [Var.: chiristigíu s. m.] – Din tc. keresteci. Vezi definitia »
PREVENTÓRIU s. n. instituție medicală în care sunt tratați preventiv cei predispuși la anumite boli grave (tuberculoză). (< fr. préventorium) Vezi definitia »
NEPTÚNIU s. n. element chimic transuranic, obținut artificial. (< fr. neptunium) Vezi definitia »
LÚCIU, -IE, (I) lucii, adj., (II) luciuri, s. n. I. Adj. 1. (Despre obiecte) Care răsfrânge razele de lumină, care lucește (1); lucitor, lucios. 2. Cu lustru1, lustruit; neted; p. ext. alunecos. ◊ Expr. Sărăcie lucie = sărăcie mare; mizerie. (Adverbial) Sărac luciu = foarte sărac. ♦ Lipsit de obstacole, neted; deschis. 3. (Despre terenuri, drumuri etc.) Acoperit de gheață; lunecos. II. S. n. Aspect al suprafeței unui solid, datorit reflexiei luminii; suprafață strălucitoare a unor obiecte care răsfrâng razele de lumină. ♦ Fig. Strălucire, splendoare. ♦ Lustru. – Din luci (derivat regresiv). Vezi definitia »
PREDICATÓRIU, -IE adj. predicatorial. (< it. predicatorio) Vezi definitia »