Definita cuvantului dracilă
drácilă (drácile), s. f. – Bucsău (Berberis vulgaris). – Var. dracină. Origine incertă. Ar putea proveni din sl. dračĭ „mur” (Miklosich, Slaw. Elem., 21; Cihac, II, 100; Tiktin; Conev 46), cf. bg. dračka, rus. dračije, der. ca racilă de la rac. După G. Meyer, Neugr. St., II, 26 și Pascu, Arch. Rom., VI, 231, din bg. dračka, de unde și ngr. δράτσινον. Mai puțin probabilă este originea tracică presupusă de Iordan, Dift., 254, urmîndu-l pe Hasdeu, Cuv. din Bătrîni, I, 276, care se gîndea la un cuvînt dac, *drocila.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu dracilă
,-ă, abominabili, Vezi definitia »
EPIGLOTÍTĂ s.f. (Med.) Inflamația epiglotei. [< fr. épiglottite]. Vezi definitia »
ROMANÍSTICĂ s. f. disciplină lingvistică și filologică care studiază limbile romanice. (< germ. Romanistik) Vezi definitia »
PREPOZITÚRĂ s.f. 1. Demnitate de prepozit. 2. Funcție de conducere în anumite congregații religioase. [Cf. it. prepositura, lat. praepositura]. Vezi definitia »
PRITOCEÁLĂ s. f. Pritocire. – Pritoci + suf. -eală. Vezi definitia »