Definita cuvantului drîmbă
drîmbă (drấmbe), s. f. – 1. (Înv.) Trompă marină. – 2. Instrument muzical, drîng. – 3. (Înv.) Bandă, grup, ceată. – 4. (Arg.) Penis. Sl., cf. pol. drumbla, rut. drymba, drymla, mag. doromb(lya), sb. drombulja (Cihac, I, 101; Tiktin; Pascu, Arch. Rom., VII, 559). Pentru sensul 3, cf. trîmbă (după Conev 104, drîmbă ar proveni din acesta din urmă). Se consideră în general că termenii sl. provin din germ. Trommel; ceea ce ar însemna că asemănarea lui drîmbă cu drîng este întîmplătoare. – Der. drîmboi, s. n. (drîmbă, instrument muzical); drîmboaie, s. f. (drîmbă, instrument muzical); drîmboi, s. m. (botos; mucos; puști); drîmboi(a), vb. refl. (a se îmbufna, a pune botul).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu drîmbă
-XÉRĂ elem. v. xero-. Vezi definitia »
PENICILINOREZISTÉNȚĂ s. f. (Med.) Pierdere a sensibilității unor microbi față de penicilină. – După fr. pénicillino-resistance. Vezi definitia »
MONOACHÉNĂ, monoachene, s. f. Fruct format dintr-o singură achenă. [Pr.: -no-a-] – Mono- + achenă. Vezi definitia »
MÓRGĂ2 s.f. Înfățișare de o seriozitate și o severitate afectate. [< fr. morgue] Vezi definitia »
vấrghină, vấrghini, s.f. (reg.) capătul bârnei, ieșit din zid; stinghie. Vezi definitia »