Definita cuvantului droaie
droáie s. f. – Mulțime, gloată. Origine necunoscută. Cihac, I, 250 (urmat de Körting 9120) pleca de la o var. sdroaie, puțin frecventă, pe care o derivă de la lat. strues; în vreme ce Cihac, II, 656, pleacă de la ngr. δρούγγος „gloată”; însă nici unul din aceste etimoane nu pare posibil (cf. împotrivă, Densusianu, Rom., XXXIII, 285). S-a indicat de asemenea ca etimon alb. droe „spaimă” (Scriban; Rosetti, II, 115), folosit ca în expresia o groază de „o mulțime de”. Această ipoteză este destul de seducătoare; însă în rom. nu există nici o urmă a unui droaie „spaimă”; iar pe de altă parte nu cunoaștem istoria cuvîntului alb. Este mai curînd vorba de un der. de la sl. (bg., sb.) roi „roi de albine”, cf. roi, din sl. rojiti „tundere”, de ex. de la un podŭrojiti „subtundere”, cf. sb. zarojiti se „a prinde un roi”.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu droaie
ESTROPIAȚÍE s.f. (Franțuzism) Estropiere. [Gen. -iei / < fr. estropiation]. Vezi definitia »
LOCÁȚIE, locáții, s.f. 1. Închiriere. ♦ Chirie plătită pentru un lucru luat în folosință. ◊ Taxă de ~ = sancțiune bănească în caz de depășire a termenului de încărcare sau descărcare a vagoanelor de cale ferată sau a autovehiculelor. 2. Determinare a poziției unei nave în larg. 3. (Inform.) ~ de memorie = zonă a memoriei unui calculator electronic al cărei conținut poate fi folosit în timpul rulării unui program. 4. (Jur.) Contract prin care una dintre părți se obligă să procure celeilalte, în schimbul unei anumite sume, folosința unui lucru pentru un timp determinat. (cf. fr. location, lat. locatio) Vezi definitia »
a freca la melodie (pe cineva) expr. a bate la cap (pe cineva), a cicăli (pe cineva). Vezi definitia »
EUPATÍE s.f. (Liv.) Resemnare în fața suferinței. [Gen. -iei. / < fr. eupathie, cf. gr. eu – bine, pathos – suferință]. Vezi definitia »
ANTROPOSOMATOLOGÍE s.f. Disciplină care are ca obiect structura și funcțiunile organice ale corpului uman. [< fr. anthroposomatologie]. Vezi definitia »