Definita cuvantului dublu
dúblu (dúblă), adj. – Care este de două ori mai mare, îndoit. – Var. (înv.) duplu. Fr. double. – Der. dublă, s. f. (măsură pentru cereale, egală cu 20 l), abreviere de la dublu decalitru; dubla, vb. (a face să devină de două ori mai mare, a îndoi); dubleu (var. dublé), s. n. (metal placat cu aur; lovitură dublă, la jocul de biliard, în casă etc.), din fr. doublé; dublet, s. n. (al doilea exemplar al unui obiect); duplica, vb. (a face un duplicat), din lat. duplicare (sec. XIX); duplicat, s. n., din germ. Duplikat; duplicitate, s. f., din fr. duplicité. Var. duplu se explică prin încrucișarea cu ngr. δυπλοῦς › mr. duplu.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu dublu
HIPOCÍCLU s.m. și n. Cerc care se rostogolește fără alunecare în interiorul unui cerc de bază fix. [Pl. -li, -luri. / < fr. hypocycle]. Vezi definitia »
TERMOCÚPLU, termocupluri, s. n. Dispozitiv alcătuit din două conductoare diferite având capetele sudate și dintr-un instrument electric de măsură intercalat în circuit, folosit pentru măsurarea căldurii. – Din fr. thermocouple. Vezi definitia »
teflu, tefle s. n. gură. Vezi definitia »
bungheală la nasolu’ că ne bunghește de la pandaimos expr. (intl.) atenție, că ăsta ne cunoaște din închisoare! Vezi definitia »
titlu dat boierului care turna domnului apa ca să se spele pe maini si îi aducea paine si sare Vezi definitia »