Definita cuvantului duluță
dulúță s. f. – (În expresia a fugi duluță) A fugi iute. Origine necunoscută. După Șeineanu, Chien, 258 și Pușcariu, Dimin., 77, de la dulău „cîine”. Pascu, Beiträge, 40, pleacă de la vb. a tuli „a fugi” pentru a forma un dim. *tuluță. În sfîrșit, Scriban îl consideră un vocativ, de la un nume Duluță care nu apare. Stabilirea unui etimon este și mai dificilă dacă se are în vedere că nu se cunoaște valoarea exactă a cuvîntului. Ar putea fi o der. umoristică de la du-l (cf. ia-l și du-l), cu suf. dim. -uță.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu duluță
OVÚLĂ s.f. v. ovul. Vezi definitia »
bóșcă (boșci), s. f. – Butoi, bute. Mag. bocska (DAR), care provine din sl. bŭčiva, bŭčika (Miklosich, Lexicon, 50). Din sl., după Miklosich, Slaw. Elem., 16. Vezi definitia »
MĂMUȘOÁRĂ, mămușoare, s. f. (Pop.) Mămică. – Mamă + -ușoară. Vezi definitia »
sporvádă, sporvézi, s.f. (înv. și reg.) 1. spovedanie, mărturisire, spovedire, spovedit. 2. confesiune, confidență, destăinuire. Vezi definitia »
íglă (-le), s. f. – Croșetă, ac de croșetat. Sl. (bg., sb., rus.) igla (DAR; Conev 60). Cuvînt rar, se întîlnește mai ales în forma dim. igliță, s. f. (croșetă), din sl. (bg., sb.) iglica, cf. mag. iglicze. Vezi definitia »