Definita cuvantului dușcă
dúșcă (-ște), s. f. – Înghițitură, sorbitură. Sl., cf., sb. za dušak „fără să respire”, slov. dušek, ceh. duškem, pol. duszkiem, rus. duška „răgaz” (Cihac, II, 104; Conev 91). Cf. duh. Din aceeași familie face parte dușnic, s. n. (Olt., răsuflătoare, valvulă; fumar), din bg., sb. dušnik (Candrea; Conev 63).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu dușcă
ARTROGRIPÓZĂ s. f. imobilizare persistentă a unei articulații prin contracția spastică a musculaturii corespunzătoare (cu luxații). (< germ. Arthrogrypose, fr. arthrogryposis) Vezi definitia »
BUCĂTĂRIOÁRĂ, bucătărioare, s. f. Diminutiv al lui bucătărie (1). [Pr.: -ri-oa-] – Bucătărie + suf. -ioară. Vezi definitia »
BIOCERÁMICĂ s. f. substituent al materialului osos, tip de argilă pe bază de oxid de aluminiu. (< germ. Biokeramik) Vezi definitia »
TAMBURÍNĂ, tamburine, s. f. Instrument muzical popular, folosit pentru acompanierea ritmică a dansului în Spania, Italia și în Orient, de forma unei tobe mici, portative, cu pielea întinsă pe o singură parte și cu plăci de metal sau cu zurgălăi de jur împrejur. [Var.: tamburín s. n.] – Din fr. tambourin, it. tamburino. Vezi definitia »
GASTRÚLĂ s.f. (Biol.) Stadiu în dezvoltarea embrionului după blastulă. [< fr. gastrula]. Vezi definitia »