Definita cuvantului dușman
dușmán (-ni), s. m. – Inamic, vrăjmaș. – Mr. dusman. Tc. (per.) düșmen (Roesler 591; Miklosich, Türk. Elem., I, 288; Șeineanu, II, 165; Lokotsch 554; Ronzevalle 90), cf. alb., bg., sb. dušman. – Der. dușmancă, s. f. (inamică, vrăjmașă); dușmănesc, adj. (privitor la dușmani; dușmănos); dușmănește, adv. (cu dușmănie, ostil); dușmănos, adj. (ostil); dușmăni, vb. (a fi ostil; a urî; a învrăjbi); dușmănie, s. f. (vrăjmășie); îndușmăni, vb. (a învrăjbi).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu dușman
ERGÁN s.n. Produs ceramic, folosit în special în electrotehnica de înaltă frecvență. [< fr. ergan]. Vezi definitia »
ȘNAPÁN s. m. escroc, pungaș. (< fr. chenapan) Vezi definitia »
hatmán (hatmáni), s. m. – 1. În Polonia, general în fruntea unei armate. – 2. În Moldova, începînd din sec. XVI, boier de divan, șef al armatei, pîrcălab și portar al Sucevei. – 3. În Muntenia, începînd din 1797, aprod al divanului domnesc, mai tîrziu șef peste zapcii și aprozi. Pol. hetman, din germ. Hauptman (Cihac, II, 137; Berneker 378), cf. rut. ataman, de unde ataman, s. m. (înv., căpetenie a cazacilor), rut. vataman, de unde vătăman (var. vataman), s. m. (Mold., aprod). Vezi definitia »
kittsián (referitor la Saint Kitts și Nevis) (-tsi-an) adj. m., s. m., pl. kittsiéni (-tsi-eni); adj. f., s. f. kittsiánă, pl. kittsiéne Vezi definitia »
EMINESCIÁN, -Ă adj. Propriu lui Eminescu; care imită (sau se referă la) creația lui Eminescu. [Pron. -ci-an, pl. -ieni, -iene. / < Mihai Eminescu – cel mai mare poet român + -ian]. Vezi definitia »