Definita cuvantului eres
erés (erésuri), s. n. – Erezie, greșeală. – Var. (înv.) eresă, ires. Gr. αιρεσις (sec. XVII; cf. Iordan, Dift. 145; Murnu 22). Este dublet de la erezie, s. f., din fr. hérésie. – Der. ereziarh, s. m. (autor al unei erezii); eretic (var. înv. iritic), adj. (adept al unei erezii); irează, s. f. (monstru, grozăvie), pentru a cărui der. cf. Scriban, Arhiva, 1921, 73.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu eres
SUBÎNȚELÉS, -EÁSĂ adj. Care reiese sau se înțelege de la sine. // s.n. A vorbi cu subînțeles = a face anumite aluzii. [Pl. -uri. / < subînțelege, după fr. sous-entendu]. Vezi definitia »
purcés2, -eásă, adj. (înv.) 1. care pleacă, care pornește. 2. care își are originea, începutul; care emană din ... Vezi definitia »
PROÉRES s. n. v. proeresis. Vezi definitia »
Manipulates <a href=„http://buy-cheap-acomplia-online.webgarden.com”>acomplia buy</a> operate Vezi definitia »
proces specific apelor de suprafata, ce consta in imbogatirea excesiva a acestora in substante nutritive,in special azot si fosfor, prin poluare naturala sau artificiala. Vezi definitia »