Definita cuvantului eu
éu pron. – Pronume personal de pers. 1 sing. – Mr. eu, io(ŭ), mine, megl., istr. io. Lat. ego (Diez, I, 239; Pușcariu 771; Candrea-Dens., 533; REW 2830), cf. alb. un(ë), vegl. jo, it. io (sard. eo, Matera eu), prov. ieu, fr. je, sp. yo, port. eu. Gen. mie ‹ mĭhĭ, dat. (î)mi ‹ mĭ, acuz. mă ‹ mē sau mine ‹ mēne. Se folosește acuz. cu prep.: cu mine, fără mine, decît mine, pentru mine, etc. În Munt., în limbajul popular și vulgar, se pronunță io.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu eu
DEFILÉU, defileuri, s. n. Vale transversală îngustă, adâncă și lungă, cu versanți abrupți, săpată de o apă curgătoare în regiunile muntoase. – Din fr. défilé. Vezi definitia »
SUPIÉU s.n. Curea (de elastic) cusută de marginea pantalonului și petrecută pe sub talpă pentru a ține pantalonii întinși pe picior sau pentru a fixa pintenii. [Pron. -pi-eu, var. supié s.n. / < fr. sous-pied]. Vezi definitia »
CALCANÉU, calcanee, s. n. Unul dintre cele două oase ce formează călcâiul. – Din fr. calcanéum, lat. calcaneum. Vezi definitia »
FITÉU, fiteie, s. n. Sobă (reg., Țara Oașului). – Cf. magh. fűt (a încălzi) Vezi definitia »
antréu (antréuri), s. n. – Vestibul. – Var. antret. Fr. entrée, cf. ngr. ἀντρέ. T din antret trebuie să fie analogic, ca în caiet. Vezi definitia »