Definita cuvantului evreu
evréu (evréi), s. m. – Persoană de religie mozaică, israelit. – Var. ebreu, ovrei. Ngr. Ἐβραιος. Sec. XVII. Var. din lat. (sec. XIX); și ovrei, din ngr. Ὀβραῖος. – Der. evreică (var. ovreică), s. f. (femeie care face parte din neamul evreilor); evreesc (var. ovreesc), adj. (ebraic); evreește (var. ovreește), adv. (ca evreii); evreime (var. ovreime), s. f. (totalitatea evreilor).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu evreu
JETÉU, jeteuri, s. n. (În tricotaj) Ochi1 (II, 4) obținut prin înfășurarea firului o singură dată pe andrea, apucându-l din față spre spate. – Din fr. jeté. Vezi definitia »
PLONJÉU, (1) plonjee, (2) plangeuri1) vezi nota, s. n. 1. Parte a parapetului unei lucrări de fortificație peste care apărătorul poate trage asupra dușmanului. 2. Plonjare. – Din fr. plongée. Vezi definitia »
sebacéu, -ée adj. De natura seului, a corpurilor grase; care conține, produce materii grase. ◊ Glandă ~ee = glandă exocrină de la rădăcina firelor de păr, care secretă sebum; chist ~ = chist, rezultat al dezvoltării unei glande sebacee. ♦ (Despre secreții) Produs de glandele sebacee. (< fr. sébacé, lat. sebaceus) Vezi definitia »
zmeu1 (ființă fantastică) s. m., art. zméul; pl. zmei, art. zmeíi Vezi definitia »
CAMAIÉU s.n. 1. Pictură lucrată în tonurile aceleiași culori; grisai. 2. Gravură (pe lemn) realizată în tonurile cele mai apropiate ale aceleiași culori. [Pron. -ma-ieu. / < fr. camaïeu]. Vezi definitia »