ARSENIÓS, -OÁSĂ adj. acid ~ = oxiacid al arsenului; anhidridă õasă = trioxid al arsenului, pulbere fină, albă, cu miros de usturoi, foarte toxică; arsenic¹; șoricioaică. (< fr. arsénieux) Vezi definitia »

FOIÓS, -OÁSĂ, foioși, -oase adj., s. n. 1. Adj. (Despre arbori) Care are frunze late și căzătoare și face parte din încrengătura angiospermelor. ♦ (Substantivat, f. pl.) Denumire dată unor specii de arbori și de arbuști care au astfel de frunze. 2. S. n. Una dintre cele patru despărțituri ale stomacului animalelor rumegătoare, în care trece hrana după cea de-a doua rumegare. [Pr.: fo-ios] – Foaie + suf. -os, (2) după fr. feuillette. Vezi definitia »

ATEROMATÓS, -OÁSĂ adj., s.m. și f. (Suferind) de ateromatoză. [< fr. athéromateux]. Vezi definitia »

stârpiciós, stârpicioásă, adj. (înv.) 1. (despre oameni; în forma: sterpicios) sterp. 2. nimicitor. Vezi definitia »

mijós, -oásă, adj. și adv. (reg.) 1. (adj.) chior. 2. (adv.) chiorâș. Vezi definitia »