Definita cuvantului falț
falț (fálțuri), s. n. – 1. Ștraif de legătorie. – 2. Scobitură, șanț la cotorul cărții legate. – 3. Canelură, șanț la cotorul cărții legate. – 4. Lamă pentru desprins carnea de pe piei. – Var. felț, s. n. (ștraif). Germ. Falz (DAR), la sensul 4 cu cel al germ. Falzeisen. – Der. fălțui, vb. (a îndoi colile care alcătuiesc o carte), din germ. falzen (Borcea 186); fălțuială, s. f. (îndoire); fălțuitor, s. m. (persoană care execută operația de a fălțui); fălțuitoare, s. f. (unealtă cu care se fălțuiește; rindea). Cf. ngr. φαλτσέττα „cuțit de cizmar”.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu falț
POTGÁLȚ, potgálțuri, s. n. (Înv.) Guler înalt (la preoții catolici); guler dintr-o fâșie de pânză scrobită, care se pune în jurul gâtului (la bărbați) și care se prinde de cămașă cu butoni sau nasturi. (din rus. podgalstušnik < germ. Halstuch = cravată) Vezi definitia »
a cădea din lac în puț expr. a avea parte de o neplăcere încercând să evite o alta mai mică. Vezi definitia »
BROSCÚȚ, broscuți, s. m. Pui de broască. – Din broască + suf. -uț.. Vezi definitia »
zbanț (înv., reg.) s. n., pl. zbánțuri Vezi definitia »
iurț, iurți, s.m. (reg.) om șchiop. Vezi definitia »