Definita cuvantului familie
famílie (famílii), s. f. – Formă socială de bază, întemeiată prin căsătorie, care constă din soț, soție și descendenții lor. – Mr. fumeal’e, familie. Lat. familia, prin intermediul fr. famille, cf. dubletul femeie. În mr., direct din lat., și în a doua formă din it. famiglia. – Der. familiar, adj. (în care se adună sensurile cuvîntului fr. familiare și familial); familiarh, s. m. (cap de familie), din ngr. φαμιλιάρχης (Gáldi 187), sec. XVIII, înv.; familiaritate, s. f., din fr.; familiariza, vb., din fr.; familiot, s. m. (care are familie), din ngr. φαμιλιώτης (Gáldi 187), sec. XVIII, înv.; familist, s. m. (care are familie), formație vulg. și improprie (suf. – ist indică îndeletnicirea sau adeziunea), însă reabilitată, mai mult decît era de așteptat, de întrebuințarea ei de către Caragiale.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu familie
GIGANTOMANÍE s. f. tendință de a prezenta totul exagerat, de a plănui lucruri gigantice. (< germ. Gigantomanie) Vezi definitia »
TEXTOLOGÍE s.f. Disciplină a filologiei care are ca obiect pregătirea pentru tipar a textelor clasice în forma lor autentică. [Gen. -iei. / cf. rus. tekstologiia < lat. textus – text, gr. logos – studiu]. Vezi definitia »
APRAXÍE s.f. (Med.) Incapacitate de a executa mișcări coordonate ca urmare a unor leziuni ale creierului. [< fr. apraxie, cf. gr. a – fără, praxis – acțiune]. Vezi definitia »
REVOCÁȚIE s. f. revocare. (< fr. révocation, lat. revocatio) Vezi definitia »
PEDIATRÍE s. f. Ramură a medicinei care se ocupă cu studiul fiziologiei și patologiei copilului. [Pr.: -di-a-] – Din fr. pédiatrie. Vezi definitia »