Definita cuvantului fanar
fanár (fanáre), s. n. – 1. Lanternă; felinar. – 2. Cartier grecesc din Constantinopole. – Var. (Mold.) fînar. Mr. fînare. Ngr. φανάρι (Ronzevalle 125; Gáldi, Dict., 187), din lat. fanarium, cf. tc., alb., bg. faner. Este dublet de la fanal, s. n. (felinar), din it. fanale, fr. fanal. – Der. fanaragiu, s. m. (angajat care aprindea felinarele din iluminatul public), din tc. fenarci (Șeineanu, II, 167); fînăraș, s. m. (Mold., licurici); fanariot, s. m. (grec din Constantinopole aparținînd aristocrației din Fanar, care a ocupat funcții pe cît de numeroase pe atît de importante în Munt. și Mold., în sec. XVII și XVIII), din ngr. φαναριώτης; fanariot, adj. (referitor la fanariot sau la epoca de la 1711 la 1821, în istoria română); fanariotic(esc), adj. (înv., referitor la fanarioți); fanariotism, s. n. (politică proprie exploatatorilor venetici); fanariotiza, vb. (a greciza). Cf. felinar.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu fanar
BEZOÁR s.m. Specie de capră sălbatică, care trăiește în munții stâncoși din Creta, din Asia Mică și din Caucaz. [Cf. germ. Bezoar]. Vezi definitia »
BOȘTINÁR, boștinari, s. m. (Reg.) Negustor ambulant care cumpără boștine. – Din boștină + suf. -ar. Vezi definitia »
AUTOGESTIONÁR, -Ă, autogestionari, -e, adj. Care are gestiune sau administrare proprie. [Pr.: -ti-o-] – Din auto1- + gestionar. Vezi definitia »
ANDOSATÁR, -Ă s.m. și f. Cel căruia i s-a transmis prin andosare un cec, o poliță etc. [< fr. endossataire]. Vezi definitia »
lănțar, lănțari s. m. (deț.) 1. deținut recalcitrant sau deosebit de periculos pus în lanțuri. 2. deținut care are lanțuri la picioare în momentul transferului dintr-o închisoare în alta sau al înfățișării în fața instanței. Vezi definitia »