SABBATIÁN, -Ă s. m. f. membru al unei secte fondate în sec. IV care sărbătorea Paștele în aceeași zi cu evreii. (< fr. sabbathien) Vezi definitia »

HABÁN, -Ă, habani, -e, s. m. și f. Membru al unei secte baptiste ai cărei adepți au emigrat și în Transilvania în secolul al XVI-lea. – Din germ. Habaner. Vezi definitia »

CORÁN s.n. Cartea care conține învățăturile profetului Mahomed, socotită drept carte sfântă la musulmani. [Cf. fr. Coran, it. corano, germ. Koran < ar. qur'an – carte]. Vezi definitia »

PIFÁN, pifani, s. m. (Fam. și ir.) Infanterist. – Pifă + suf. -an. Vezi definitia »

OMBUDSMÁN s. m. (în țările scandinave) personalitate independentă care are sarcina să examineze plângerile cetățenilor împotriva administrației. (< fr. ombudsman) Vezi definitia »