Definita cuvantului feregea
feregeá (feregéle), s. f. – (Înv.) Manta orientală din țesătură fină. – Mr. firige. Tc. ferece (Șeineanu, II, 169; Lokotsch 503; Ronzevalle 123), cf. ngr. φερετζέζ, bg. fereğe. Sec. XVI, înv.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu feregea
ciuleá (-éle), s. f. – (Înv.) Scul. Tc. çile (Cihac, II, 567). Sec. XIX. Vezi definitia »
pietriceá / pietricícă s. f., pl. pietricéle Vezi definitia »
incetarea alaptarii Vezi definitia »
ȘOSEÁ s.f. 1. Cale de comunicație pietruită sau asfaltată care leagă mai multe localități. 2. Stradă (periferică) largă și frumos amenajată, de obicei plantată cu pomi. [< fr. chaussée]. Vezi definitia »
OPTZÉCILEA, OPTZÉCEA num. ord. (Precedat de art. „al”, „a”; adesea adjectival) Care se află între al șaptezeci și nouălea și al optzeci și unulea. – Optzeci + le + a. Vezi definitia »