PORTÓR² s. n. varietate de marmură neagră cu vine galbene. (< fr. portor) Vezi definitia »

RADIOLOCATÓR s.n. Post sau aparat de radiolocație; instalație radar. [Cf. engl. radiolocator, rus. radiolokator]. Vezi definitia »

ASCULTĂTÓR, -OÁRE, ascultători, -oare, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care se supune unui îndemn, unui sfat, unui ordin; supus. 2. S. m. și f. Persoană care ascultă o povestire, care audiază o muzică, o conferință etc. – Din asculta + suf. -(ă)tor. Vezi definitia »

VĂLȚUITÓR, -OÁRE, vălțuitori, -oare, s. m. și f. Muncitor care lucrează la valț¹. [Pr.: -țu-i-] – Vălțui + suf. -tor. Vezi definitia »

MÂHNITÓR, -OÁRE, mâhnitori, -oare, adj. Care mâhnește. – Mâhni + suf. -tor. Vezi definitia »