țipíc, țipíci, s.m. (reg.) pantof, gheată; cipic. Vezi definitia »

CLÁSTIC, -Ă adj. (despre roci) format prin dezintegrarea altor roci; detritic. (< fr. clastique) Vezi definitia »

SIRÍC, siricuri, s. n. Prăjină cu care se conduc plutele. ♦ Prăjină care se poartă sprijinită de umăr și cu ajutorul căreia se duc greutăți, legate de capătul dinspre spate. – Tc. sırık. Vezi definitia »

AMFIBÓLIC, -Ă adj. (Lit.) Amfibologic. [< fr. amphibolique]. Vezi definitia »

SINCRONÍSTIC, -Ă adj. (despre scrieri cu caracter istoric) care expune și studiază evenimentele sincronic. (< fr. synchronistique) Vezi definitia »