HIPOÍD, -Ă adj. (Despre angrenaje) Alcătuit din roți dințate cilindrice sau conice care nu au axele în același plan. [Pron. -po-id. / < fr. hypoïde]. Vezi definitia »

HIPOACÍD, -Ă adj. care prezintă hipoaciditate. (< engl. hypoacid) Vezi definitia »

RODOÍD s.n. Materie termoplastică incombustibilă, pe bază de acetat de celuloză. [Pron. -do-id. / < fr. rhodoïd – nume comercial]. Vezi definitia »

NUCLEOZÍD, nucleozíde, s. n. Compus (de ex. guanozină sau adenozină) format dintr-o bază de purină sau pirimidină combinată cu dezoxiriboză sau riboză și care se găsește în special în acidul dezoxiribonucleic sau acidul ribonucleic. (terminolog. științif., pref. nucle(o)- + suf. -oz(ă)¹ + suf. -id²; cf. engl. nucleoside, fr. nucléoside) [MW, TLF] Vezi definitia »

FLICTENOÍD, -Ă adj. care are aspectul unei flictene. (< fr. phlycténoïde) Vezi definitia »