FRIGURÍCĂ, frigurele, s. f. (Bot.) 1. Mică plantă erbacee cu tulpina foarte ramificată, cu frunze ovale și cu flori roșii sau albe (Erythraca pulchella). 2. Fierea-pământului. – Frig + suf. -ică. Vezi definitia »

VÍRGULĂ s.f. 1. Semn de punctuație care arată o pauză foarte scurtă în citire și care separă diferitele părți ale propoziției sau unele propoziții în cadrul frazei. ♦ Semn care arată când trebuie făcută respirația în timpul unei interpretări muzicale vocale. 2. (Mat.) Semn care separă partea întreagă a unui număr de partea sa fracționară. [< fr. virgule, cf. lat. virgula – vărguță]. Vezi definitia »

SCĂLÂMBĂIETÚRĂ, scălâmbăietúri, s. f. Grimasă, scălâmbăială. (scălâmbăia + suf. -ătură) Vezi definitia »

PEHBLÉNDĂ s. f. Oxid natural de uraniu cristalizat, de culoare neagră ca smoala și cu luciu gras. – Din fr. pechblende, germ. Pechblende. Vezi definitia »

HIDROIZOTÉRMĂ s. f. curbă care unește punctele cu aceeași temperatură a apei din rocile acvifere. (< hidro- + izotermă) Vezi definitia »