ORDONATÓR, -OÁRE I. adj. care pune în ordine, organizează; care dă o imagine sistematică, sintetică. II. s. m. f. ~ de credite = cel care are dreptul de a dispune de creditele bugetare acordate prin bugetul de venituri și cheltuieli al unui stat, al unei instituții. (< fr. ordonnateur) Vezi definitia »

fetișór, fetișóri, s.m. (reg., înv.) băiețel. Vezi definitia »

DEPILATÓR s.n. Produs cosmetic folosit la înlăturarea părului de pe pielea omului. [< depila, cf. fr. dépilatoire]. Vezi definitia »

ÎNDUPLECĂTÓR, -OÁRE, înduplecători, -oare, adj. (Înv.) Care înduplecă; convingător. – Îndupleca + suf. -ător. Vezi definitia »

ASCUȚITÓR, ascuțitori, s. m. Persoană care se ocupă cu ascuțițul uneltelor tăioase. – Din ascuți + suf. -(i)tor. Vezi definitia »