TELEFONÁ vb. I. intr., tr. A vorbi la telefon cu cineva; a da un telefon cuiva; a chema la telefon. [< fr. téléphoner]. Vezi definitia »

(persoana) care se arata altfel de cum este; (om) prefacut, fatarnic. Care tradeaza, arata ipocrizie. Vezi definitia »

misuna,era plina de vietuitoare Vezi definitia »

OZONÁ vb. tr. a ozoniza. (< fr. ozoner) Vezi definitia »

TĂRĂGĂNÁ, tărăgănez, vb. I. 1. Tranz. A amâna de pe o zi pe alta rezolvarea unei probleme, începerea sau terminarea unei acțiuni etc.; a face să se prelungească, să se întârzie o acțiune, o soluționare. ♦ A merge încet, anevoie, târându-și picioarele. ♦ A vorbi rar, lungind silabele. 2. Refl. impers. (Despre vreme, timp) A dura, a se prelungi. 3. Intranz. (Reg.) A cânta alene, cu jale, a doini. ♦ (Despre vânt) A adia. [Var.: tarăgăiá, trăgăná vb.I, tărăgăní vb.IV] – Din trăgăna („a trage” <lat. pop.). Vezi definitia »