ORTOGRAFÍE s.f. Totalitatea regulilor proprii unei limbi prin care se stabilește scrierea corectă a cuvintelor; aplicarea acestor reguli. [< lat. orthographia, cf. gr. orthographia < orthos – drept, grapheia – a scrie]. Vezi definitia »

INTROSPÉCȚIE, introspecții, s. f. Analizare a vieții psihice proprii; autoobservare. ♦ Studiu psihologic bazat pe această metodă. – Din fr. introspection. Vezi definitia »

CLÁIE, clăi, s. f. Grămadă mare de fân, de snopi de cereale etc., de obicei în formă conică. ♦ Fig. Mulțime, îngrămădire dezordonată (de lucruri sau de ființe). ◊ Expr. Claie peste grămadă = unul peste altul, în dezordine, la întâmplare. – Din bg., scr. kladnja. Vezi definitia »

ACLUOFOBÍE s. f. teamă patologică de întuneric. (< engl. achluophobia) Vezi definitia »

METROTOMÍE s. f. histerotomie. (< fr. métrotomie) Vezi definitia »