Socrate (Greacă: Σωκράτης Sōkrátēs) (n. cca. 470 î.Hr. – d. 7 mai 399 î.Hr.) filosof al Greciei Antice, născut la Atena. Gândirea socratică gravitează în jurul cunoașterii de sine – Gnothi se auton. Metoda socratică implica principiul neștiinței, ironia și maieutica, nu în separație, ci în unitatea lor. În arătarea adevărului, Socrate ia ca principiu prim teza: „Știu că nu știu nimic”. Socrate a fost primul gânditor care a luat ca obiect al meditației sale ființa umană. Vezi definitia »

RIGUROZITÁTE s.f. Strictețe, severitate, asprime; rigoare. [Cf. it. rigorosità]. Vezi definitia »

sfințitáte s.f. (înv.; art.; urmat de un adj. posesiv sau de un pronume personal, termen de reverență folosit pentru a vorbi cu sau despre un cleric) sfinția. Vezi definitia »

PASIVITÁTE s. f. 1. Stare a celui pasiv (I 1); lipsă de activitate, de inițiativă, de interes; renunțare la acțiune; inactivitate; resemnare. 2. Însușire a unor metale sau aliaje de a nu fi atacate de unii acizi concentrați. – Din fr. passivité, germ. Passivität. Vezi definitia »

bunătáte (bunătắți), s. f. – 1. Însușirea de a fi bun. – 2. Blîndețe, dulceață. – 3. Serviciu, favoare. – 4. Calitate bună, valoare. – 5. Bunuri, bogății, averi. – 6. (Pl.) Mîncare sau băutură foarte bună. – Mr. bunătate, megl. bunătati. Lat. bŏnĭtātem (Pușcariu 238; REW 1206; Candrea-Dens., 196; DAR); cf. it. bontá, prov. bontat, fr. bonté, sp. bondad, port. bondade. – Der. îmbunătăți, vb. ( a face ca ceva să devină mai bun). Vezi definitia »