MICOTRÓF, -Ă adj. (despre plante) ale cărei rădăcini găzduiesc ciuperci simbiotice. (< fr. mycotrophe) Vezi definitia »

TEOZÓF s. m. adept la teozofiei. (< fr. théosophe) Vezi definitia »

filosóf (filosófi), s. m. – Persoană care se ocupă cu filosofia, gînditor. – Var. filozof, cu der. – Mr. filozuf. Gr. φιλόσοφος, în parte prin intermediul fr. philosophe (Murnu 25). Apare din sec. XVII. Este posibil să fi intrat în rom. prin intermediul lat. philosophus, al cărui rezultat normal, *firosof nu s-a păstrat, dar care pare a fi atestat de calamburul firoscos (‹ *firosof încrucișat cu din fire scos), care se înțelege mai puțin dacă trebuie să plecăm de la filosof. Contactul literar cu ngr. a contribuit probabil la înlocuirea formei tradiționale cu cea modernă. Der. filosofie, s. f., din gr. φιλοσοφία (sec. XVII), și modern din fr. philosophie; filosofic, adj., din fr. philosophique; filosofesc, adj. (înv., filosofic); filosofește, adv. (înv., în chip filosofic); filosofisi, vb. (înv., a filosofa). Vezi definitia »

CHEMOAUTOTRÓF, -Ă adj. (despre microorganisme) care obține energia necesară proceselor vitale prin oxidarea unor substanțe chimice anorganice. (după engl. chemoautotrophic) Vezi definitia »

APOSTRÓF s. n. semn ortografic în formă de virgulă (’) care marchează absența accidentală a unor sunete ori silabe. (< fr. apostrophe, lat. apostrophus, gr. apostrophos) Vezi definitia »