CONEXITÁTE, conexități, s. f. Conexiune. ♦ (Jur.) Raport între două sau mai multe pricini care au un obiect înrudit. – Din fr. connexité. Vezi definitia »

TRIFÓIȘTE, trifoiști, s. f. 1. Loc semănat cu trifoi. 2. Plantă erbacee cu frunzele compuse din trei foliole, cu flori roz, întrebuințată în medicină ca tonic, febrifug și antiscorbutic (Menyanthes trifoliata). [Acc. și: trifoíște] – Trifoi + suf. -iște. Vezi definitia »

EXHAUSTIVITÁTE s. f. caracter exhaustiv. (< fr. exhaustivité) Vezi definitia »

LABILITÁTE s. f. (Livr.) Însușirea de a fi labil. ♦ (Fiz.) Însușirea unui sistem mecanic de a se afla în echilibru instabil. ♦ (Biol.) Însușirea materiei vii de a-și modifica starea de funcție de diverși factori. – Din fr. labilité. Cf. germ. Labilität. Vezi definitia »

COMPROMÍTE, compromít, vb. III. 1. Tranz. și refl. A face să-și piardă sau a-și pierde buna reputație; a (se) discredita. 2. Tranz. A pricinui un rău, a primejdui; a strica, a distruge. [Perf. s. compromiséi, part. compromis] – Din fr. compromettre, lat. compromittere. Vezi definitia »