INFORMÁȚIE s. f. 1. știre, veste, comunicare. ◊ lămurire asupra cuiva sau a ceva; totalitatea materialului de informare și de documentare; izvor, sursă. 2. noțiune centrală a teoriei comunicațiilor și a ciberneticii, desemnând elementele noi în raport cu cunoștințele prealabile, cuprinse în structura unui mesaj, în semnificația unui simbol. ♦ teoria ĩ = teorie matematică a proprietăților generale ale surselor de informație, ale canalelor de transmisie și ale instalațiilor de păstrare și de prelucrare a informațiilor. 3. ~ genetică = totalitatea materialului genetic dintr-o celulă. (< fr. information, lat. informatio) Vezi definitia »

INTERATRÁCȚIE s. f. (Biol.) Atracție reciprocă. – Din fr. interattraction. Vezi definitia »

noémbrie s. m. – A 11-a lună a anului. – Var. no(i)emvrie. Sl. nojębrĭ, din mgr. Nοέμβριος. Var. din ngr. (Pascu, Beiträge, 11); der. din lat. (REW 5969) nu e posibilă. Vezi definitia »

DODECAFONÍE s.f. (Muz.) Tehnică modernă de compoziție muzicală, bazată pe egalitatea celor douăsprezece sunete ale scării cromatice regrupate în serii, constituind prin diferite transformări organizarea unei părți (modul). [Gen. -iei. / < fr. dodécaphonie, it. dodecafonia, cf. gr. dodeka – douăsprezece, phone – sunet]. Vezi definitia »

CLÁIE, clăi, s. f. Grămadă mare de fân, de snopi de cereale etc., de obicei în formă conică. ♦ Fig. Mulțime, îngrămădire dezordonată (de lucruri sau de ființe). ◊ Expr. Claie peste grămadă = unul peste altul, în dezordine, la întâmplare. – Din bg., scr. kladnja. Vezi definitia »