BÁCĂ s. f. fruct cărnos, cu pieliță subțire și cu miezul zemos. (< lat. bacca) Vezi definitia »

poghibálă, poghibále, s.f. (reg.) 1. om de nimic, om rău, pușlama, secătură, derbedeu; ștrengar. 2. om slab sau vită slabă. 3. lighioană, dihanie. 4. rămășiță de la snopii de cereale fără spic. Vezi definitia »

SPONDILÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a vertebrelor, care poate fi de natură tuberculoasă, infecțioasă etc. [< fr. spondylite]. Vezi definitia »

MIIȘOÁRĂ, miișoare, s. f. (Fam.) Diminutiv al lui mie. [Pr.: mi-i-] – Mie + suf. -ișoară. Vezi definitia »

DOGOREÁLĂ s. f. Faptul de a dogori; dogoare. – Dogori + suf. -eală. Vezi definitia »