ȘTÍRE, știri, s. f. 1. Veste, informație; noutate. ◊ Expr. A ști de știrea (cuiva) sau a-i ști (cuiva de) știre = a avea vești despre cineva, a ști unde se află, ce face cineva. ♦ (Concr.) Document; sursă de informație. 2. Cunoaștere, cunoștință. ◊ Loc. adv. cu (sau fără) știrea cuiva = cu (sau fără) știința cuiva; p. ext. cu (sau fără) învoirea, încuviințarea cuiva. În știrea cuiva = în grija sau în paza cuiva. A da (cuiva) de știre = a vesti, a anunța. – V. ști. Vezi definitia »

CARTONÁRE, cartonări, s. f. Acțiunea de a cartona și rezultatul ei; cartonaj, broșare. – V. cartona. Vezi definitia »

ZBURLÍRE s. f. v. zbârlire. Vezi definitia »

SUBALIMENTÁRE s. f. Acțiunea de a (se) subalimenta și rezultatul ei; subalimentație, subnutriție (1). – V. subalimenta. Vezi definitia »

ÎNTRULOCÁRE s. f. v. întrolocare. Vezi definitia »