TERÍNĂ s. f. supieră de pământ ars. ◊ vas de pământ pentru încolțirea semințelor în floricultură. ◊ vas de pământ sau smălțuit în care se fierb, se coc sau se păstrează alimente. (< fr. terrine) Vezi definitia »

DELICVESCÉNȚĂ s. f. Proprietate a unor substanțe solide de a fi delicvescente. ♦ Fig. Decadență, degenerare, degenerescență. – Din fr. déliquescence. Vezi definitia »

BÚLĂ¹, bule, s. f. 1. Bășică de aer sau de gaz. 2. Sferă de metal sau de sticlă; glob. 3. (Med.) Formație asemănătoare unui chist, cu conținut seros, la nivelul pielii. – Fr. bulle (lat. lit. bulla). Vezi definitia »

BĂTEÁLĂ, băteli, s. f. Firele care se introduc cu ajutorul suveicii prin rostul firelor de urzeală, pentru a forma țesătura; bătătură (3). – Din bat (prez. ind. al lui bate) + suf. -eală. Vezi definitia »

SIRÉNĂ, sirene, s. f. I. 1. Aparat (acționat cu aburi, cu aer comprimat etc.) care produce sunete de mare intensitate și cu care se dau semnale în fabrici, în navigație etc. ♦ Sunetul emis de un astfel de aparat. 2. Aparat format dintr-un disc prevăzut cu mai multe găuri, prin care trece un curent de aer și care servește la determinarea înălțimii unui sunet prin comparare cu alte sunete. II. (În mitologia greacă) Ființă fabuloasă, cu aspect de femeie, cu picioare și aripi de pasăre, mai târziu cu coadă de pește, care, prin cântecele ei, ademenea pe corăbieri în locuri primejdioase, unde aceștia își găseau moartea. ♦ Fig. Femeie seducătoare. – Din fr. sirène, it. sirena, lat. siren, -enis. Vezi definitia »