STĂTÚT, -Ă, stătuți, -te, adj. 1. Care nu mai este proaspăt (și a căpătat un miros, un gust sau un aspect neplăcut caracteristic); clocit; (despre aer) închis, stricat, viciat. ♦ Fig. (Despre oameni, mai ales despre persoane necăsătorite) Înaintat în vârstă. 2. (Înv.) Istovit, vlăguit. – V. sta. Vezi definitia »

ERGOTERAPEÚT s. m. medic specialist în ergoterapie. (< fr. ergothérapeute) Vezi definitia »

PRECONCEPÚT, -Ă adj. (Despre concepții, idei) Adoptat fără o cercetare prealabilă, primit înaintea oricărei cercetări sau experiențe. [Cf. lat. praeconceptus, fr. preconçu]. Vezi definitia »

sarut cu limba pasional... Vezi definitia »

CRESCÚT, -Ă, crescuți, -te, adj. 1. (Despre aluat) Care și-a mărit volumul prin dospire. 2. (Despre ființe) Ajuns la un oarecare stadiu de maturizare. 3. (Despre unele legume) Care a dat, în timpul conservării, lujeri, muguri. Ceapă crescută. – V. crește. Vezi definitia »