NEOLÍTIC, -Ă, neolitici, -ce, adj. 1. S. n. Perioadă din istoria omenirii care a urmat după mezolitic și a precedat epoca metalelor, caracterizată prin folosirea uneltelor de piatră lustruită și de bronz, prin apariția agriculturii primitive, a creșterii vitelor și a olăriei; epoca pietrei lustruite. 2. Adj. Care aparține neoliticului (1), care se referă la neolitic. [Pr.: ne-o-] – Din fr. néolithique. Vezi definitia »

HIPODÉRMIC, -Ă adj. subcutanat. (< fr. hypodermique) Vezi definitia »

FIZIOCRÁTIC, -Ă, fiziocratici, -ce, adj. Care aparține fiziocrației, privitor la fiziocrație. [Pr.: -zi-o-] – Din fr. physiocratique. Vezi definitia »

NEOSCOLÁSTIC, -Ă I. adj. referitor la neoscolastică. II. s. f. neotomism. (< fr. néo-scolastique) Vezi definitia »

ANASTÁTIC, -Ă adj. Care reproduce o tipăritură trăgând textul la piatră sau la zinc printr-un procedeu chimic și nu prin fotografiere. [< fr. anastatique]. Vezi definitia »