FLÚTĂ s. f. velier vechi, armat ușor, pentru transport de materiale. (< fr. flûte) Vezi definitia »

NEUROVIRÓZĂ s. f. localizare a unor viroze pe sistemul nervos central. (< neuro- + viroză) Vezi definitia »

HEPATONEFRÍTĂ s. f. afecțiune prin leziuni ale ficatului și rinichilor. (< fr. hépatonéphrite) Vezi definitia »

DIÁDĂ s.f. 1. (Fil.) Principiul diversității și al neegalității în filozofia lui Pitagora, opus monadei. 2. (Mat.) Grup de două mărimi legate cu ocazia aceleiași operații. 3. (Biol.) Formațiune alcătuită dintr-o pereche de celule, cu nuclei haploizi, rezultată în urma primei diviziuni meiotice. [Pron. di-a-. / < fr. dyade, cf. lat. diades, gr. dys – doi]. Vezi definitia »

PÁNĂ s. f. 1. nefuncționare accidentală a unei mașini, a unui autovehicul. ♦ a rămâne în ~ = a fi împiedicat într-o activitate, a se găsi într-o situație (materială) jenantă. 2. poziție a unei nave cu pânze care nu înaintează, având velele orientate invers, astfel încât efectul vântului se anulează. 3. grindă longitudinală rezemată pe elementele transversale de rezistență ale acoperișului. (< fr. panne) Vezi definitia »