MICROREÁCȚIE, microreacții, s. f. Reacție chimică între cantități foarte mici de substanță. [Pr.: -re-ac-ți-e-] – Din fr. microréaction. Vezi definitia »

SCINTIGRAFÍE s. f. metodă de exploatare a unui țesut sau organ intern cu ajutorul unei substanțe radioactive; scintilografie; imaginea obținută. (< fr. scintigraphie, engl. scintigraphy) Vezi definitia »

FILOSOFÍE s.f. v. filozofie. Vezi definitia »

PLEIOTROPÍE s. f. capacitate a unei gene de a condiționa apariția concomitentă a mai multor caractere ereditare; pleiotropism. (< fr. pléiotropie) Vezi definitia »

OBNUBILÁȚIE s. f. obnubilare; întunecare, slăbire a vederii; (p. ext.) pierdere treptată a memoriei, diminuare a inteligenței. (< fr. obnubilation, lat. obnubilatio) Vezi definitia »