Definita cuvantului adversativ
ADVERSATÍV, -Ă adj. care exprimă o opoziție. ♦ propoziție ~ă (și s. f.) = propoziție coordonată care exprimă o opoziție față de coordonata ei; conjuncție ~ă = conjuncție care introduce o propoziție adversativă. (< fr. adversatif, lat. adversativus)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu adversativ
reflectív, reflectívă, reflectívi, reflectíve, adj. (înv.) meditativ, reflexiv. Vezi definitia »
MANIACO-DEPRESÍV, -Ă adj. (despre psihoze) care se caracterizează prin alternanța dintre excitație și depresiune. (< fr. maniaco-dépressif) Vezi definitia »
CARMINATÍV, -Ă adj., s.n. (Medicament) care are proprietatea de a evacua gazele din intestin. [< fr. carminatif]. Vezi definitia »
COGNITÍV, -Ă, cognitivi, -e, adj. (Livr.) Care aparține cunoașterii, privitor la cunoaștere, capabil de a cunoaște. – Din fr. cognitif. Vezi definitia »
DISPOZITÍV, dispozitive, s. n. 1. Ansamblu de piese legate între ele într-un anumit fel (de obicei imobil) și care îndeplinește o funcție bine determinată într-un sistem tehnic. ◊ (Electron.; în sintagma) Dispozitiv optoelectronic = dispozitiv care are proprietatea de a transforma un semnal luminos într-unul electric sau invers. 2. Dispunerea pe teren a trupelor în vederea unei acțiuni de luptă sau a unei deplasări; p. ext. (concr.) trupele astfel dispuse pe teren (împreună cu zona în care se află). 3. Parte finală a unei hotărâri judecătorești, în care se arată soluția dată litigiului (și unele dispoziții accesorii). – Din fr. dispositif. Vezi definitia »