OCÁZIE s. f. 1. situație, moment favorabil sau oportun pentru ceva; prilej, împrejurare. ♦ de ~ = a) de circumstanță, (ivit) întâmplător; b) uzat, vândut cu preț redus. a da ă = a ocaziona. 2. mijloc de locomoție, vehicul ivit din întâmplare. (< fr. occasion, germ. Okasion, lat. occasio) Vezi definitia »

GALERÍE s.f. 1. Formă de relief carstic reprezentată printr-o cavitate subterană, îngustă și alungită, săpată prin eroziune. ♦ Excavație minieră (în formă de tunel) executată pentru a permite accesul la un zăcământ. 2. Canal de legătură între două puncte ale unei lucrări hidroelectrice. 3. Muzeu, sală unde sunt expuse sculpturi, picturi sau alte obiecte de artă. 4. Ultimul balcon (cel mai de sus) al sălilor de spectacol. ♦ (Fam.) Spectatorii care stau la galerie; (p. ext.) publicul care participă la un meci, la un spectacol. ◊ A face galerie = a manifesta zgomotos la un spectacol. 5. Platformă de dimensiuni mici aflată la prora sau la pupa unei nave. [Gen. -iei. / cf. fr. galerie, lat. galeria, germ. Galerie]. Vezi definitia »

PATOLOGÍE s.f. Ramură a medicinei care studiază natura și simptomele bolilor. ◊ Patologie forestieră = disciplină care studiază bolile plantelor forestiere; patologie a cărții = cunoașterea și tratarea stricăciunilor care se pot ivi la o carte. ♦ (Rar) Stare patologică. ♦ Totalitatea modificărilor morbide care apar în țesuturi în anumite boli. V. simptom. [Gen. -iei. / < fr. pathologie, cf. gr. pathos – boală, logos – studiu]. Vezi definitia »

GLODĂRÍE s. f. (Pop.) Noroi mare; loc, drum etc. noroios sau gloduros; glodăraie. – Glod + suf. -ărie. Vezi definitia »

TITRIMETRÍE s. f. (Chim.) Volumetrie. – Din fr. titrimétrie. Vezi definitia »