TERÁSĂ s. f. 1. construcție deschisă, anexă la o clădire (la parter sau la etaj), pentru odihnă etc. ◊ platformă (acoperiș plan) deasupra unei case. 2. sistem de suprafețe plane, în trepte, situate în lungul cursului unui râu, la malul mării etc. ◊ suprafață plană amenajată pe o ridicătură de teren (în parcuri sau grădini), ca loc de plimbare. ◊ porțiune de trotuar în fața unei cafenele sau a unui restaurant unde sunt așezate mese pentru consumatori. (< fr. terrasse, germ. Terrasse) Vezi definitia »

HIDROCELULÓZĂ s. f. produs prin hidroliza parțială a celulozei, sub acțiunea acizilor minerali. (< fr. hydrocellulose) Vezi definitia »

AUTOFAGOCITÓZĂ s.f. Absorbție și distrugere a celulelor de către fagocitele propriului organism. [< fr. autophagocytose]. Vezi definitia »

SUBZÓNĂ s.f. Subdiviziune a unei zone. [Cf. fr. sous-zone, it. sotto zona]. Vezi definitia »

COLUMÉLĂ s.f. 1. (Arheol.) Coloană funerară mică. 2. (Biol.) Organ animal sau vegetal în formă de coloană. ♦ Coloană spiralată care constituie axa după care este răsucită cochilia moluștelor gasteropode. [Cf. fr. columelle, lat. columella]. Vezi definitia »