netrecút, netrecútă, adj. (înv. și pop.) 1. (despre locuri, drumuri, obstacole) care nu este sau nu poate fi străbătut, peste care nu se poate trece. 2. care nu trece niciodată; veșnic, permanent. 3. (în sintagme) netrecut prin școală = analfabet, incult. Vezi definitia »

PALEOASTRONAÚT, paleoastronauți, s. m. Ființă despre care unele documente străvechi atestă că ar fi călătorit cu vehicule ce aveau atribute tehnice proprii aeronavelor și astronavelor. [Pr.: -le-o-as-] – Paleo- + astronaut. Vezi definitia »

TALASOTERAPEÚT, -Ă s. m. f. medic specialist în talasoterapie. (< fr. thalassothérapeute) Vezi definitia »

fláut (-te), s. n. – Instrument muzical de suflat alcătuit dintr-un cilindru îngust prevăzut cu găuri și clape. – Mr. flaută. It. flauto (sec. XIX), cf. ngr. φλάουτος, tc. flaota. Vezi definitia »

nelăút, -ă, adj. (pop.) nespălat, murdar. Vezi definitia »