DIDACTÉCĂ s. f. bibliotecă de programe educative. (< fr. didacthèque) Vezi definitia »

NAÚTICĂ s.f. Știința și tehnica de a conduce nave. [< fr. nautique]. Vezi definitia »

SEISMOGRÁMĂ, seismograme, s. f. Înregistrare grafică a mișcărilor seismice cu ajutorul seismografului. [Pr.: se-is-] – Din fr. séismogramme. Vezi definitia »

TÉZĂ¹ s. f. 1. afirmație expusă și susținută într-o discuție; idee principală dezvoltată într-o scriere, într-o cuvântare. 2. idee, concepție, teorie prestabilită în care un artist încadrează forțat elementele realității. ◊ (la Hegel) prima etapă a triadei, care este negată de antiteză (2). 3. lucrare scrisă, trimestrială, semestrială etc. făcută de elevi în clasă în fața profesorilor. ◊ lucrare științifică prezentată de un candidat pentru obținerea titlului de doctor sau de licență. (< fr. thèse, lat. thesis) Vezi definitia »

EPANALÉPSĂ s.f. (Lit.) Figură de stil constând în repetarea întreruptă a aceluiași cuvânt sau a unui grup de cuvinte în propoziție sau vers. [< fr. épanalepse, gr. epanalepsis]. Vezi definitia »