SUPINÁȚIE s.f. 1. Răsucire a mâinii cu podul palmei în sus. ♦ Răsucire a piciorului în raport cu gamba. 2. Decubit dorsal, cu capul răsturnat, brațele și picioarele întinse și odihnind pe pat, semn al unei mari slăbiri. [Gen. -iei. / < fr. supination, cf. lat. supinare – a răspunde]. Vezi definitia »

ACATALEPSÍE, acatalepsii, s. f. 1. Deficiență a intelectului. 2. Nesiguranță în punerea unui diagnostic la un bolnav. – Din fr. acatalepsie. Vezi definitia »

HIPERGLOBULINEMÍE s. f. creștere anormală a cantității de globulină în serul sangvin. (< fr. hyperglobulinémie) Vezi definitia »

VETERINĂRÍE s. f. (Fam.) Medicină veterinară. – Din veterinar + suf. -ie. Vezi definitia »

BRAȘOVENÍE s. f. (Înv.) Marfă de Brașov; prăvălie unde se vindea astfel de marfă. – Din brașovean + suf. -ie. Vezi definitia »