chițimíe (chițimíi), s. f. – Colibă. – var. (rar) chițumie. Origine necunoscută. După DAR și Scriban, în legătură cu chițibuș. Mai curînd der. de la chimiță, s. f. (cușcă), cuvînt aproape necunoscut (este menționat numai de Damé); chițimie, care ar fi rezultatul unei metateze, se folosește în Munt. Vezi definitia »

EURITERMÍE s. f. însușire a organismelor euriterme. (< fr. eurythermie) Vezi definitia »

DISOREXÍE s. f. perturbare a poftei de mâncare; inapetență. (< fr. dysorexie) Vezi definitia »

ONIOMANÍE s.f. Tendință patologică de a face cumpărături excesive. [Pron. -ni-o-, gen. -iei. / < fr. oniomanie, cf. gr. onesthai – a cumpăra, mania – nebunie]. Vezi definitia »

PNEUMOGRÁFIE, pneumografii, s. f. (Med.) Radiografie a unei regiuni anatomice după injectarea unui gaz. [Pr.: pne-u-] – Din fr. pneumographie. Vezi definitia »