ENUMERATÍV, -Ă, enumerativi, -e, adj. Care conține o enumerare, privitor la o enumerare. – Din fr. énumératif. Vezi definitia »

INTRUSÍV, -Ă adj. v. intruziv. Vezi definitia »

DECLÍV, -Ă adj. Care coboară în pantă. [< fr. déclive]. Vezi definitia »

SELECTÍV, -Ă, selectivi, -e, adj. 1. (Despre sisteme fizico-chimice) Care are proprietatea de a efectua o alegere între mai multe elemente de același fel. ♦ (Despre radiorecepție; p. ext. despre aparate de radiorecepție) Care are proprietatea de a prinde oscilațiile a căror frecvență este egală cu frecvența pe care este acordat. 2. Care se efectuează prin selecție, care se bazează pe selecție. – Din fr. sélectif. Vezi definitia »

COMIZERATÍV, -Ă adj. (Rar) Compătimitor. [Cf. it. commiserativo]. Vezi definitia »