FÚRIE s.f. 1. Mânie violentă, nestăpânită; violență. ♦ (Fig.; rar) Dorință, patimă. 2. Fiecare dintre cele trei divinități ale infernului, care, în credințele celor antici, chinuiau sufletele păcătoșilor. [Pron. -ri-e, gen. -iei. / < lat. furia, cf. fr. furie]. Vezi definitia »

STRATIGRAFÍE s. f. Ramură a geologiei care studiază formațiile geologice ale scoarței terestre, pentru a determina vârsta și succesiunea lor. – Din fr. stratigraphie. Vezi definitia »

MANOMETRÍE s. f. tehnica măsurării presiunii fluidelor dintr-un spațiu închis. (< fr. manométrie) Vezi definitia »

LIMNOLOGÍE s. f. 1. ramură a hidrologiei care studiază fenomenele fizice și biologice ce au loc în lacuri. 2. parte a hidrologiei care se ocupă cu studiul apelor interioare. (< fr. limnologie) Vezi definitia »

ACOLOGÍE s. f. cunoaștere a medicamentelor pentru tratarea diferitelor boli. (< fr. acologie) Vezi definitia »