OZENÉ, ozeneuri, s. n. Denumire dată obiectelor zburătoare neidentificate. [Var.: ozenéu s. n.] – Din o[biect] z[burător] n[eidentificat]. Vezi definitia »

MONIȚIÚNE, monițiuni, s. f. (Livr.) Avertisment dat de un reprezentant al Bisericii catolice; p. gener. observație, mustrare. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. monition, it. monizione. Vezi definitia »

fătăciúne, fătăciúni, s.f. (reg.) 1. fătat; totalitatea puilor fătați dintr-odată. 2. totalitatea produselor pământului dintr-un an. 3. locul destinat animalelor pentru fătat; fătătoare. 4. organul de fătat al vacii. 5. a doua arătură a țarinei. Vezi definitia »

FULGURAȚIÚNE s. f. v. fulgurație. Vezi definitia »

COPOSESIÚNE, coposesiuni, s. f. Posesiune în comun a unui lucru. [Pr.: -si-u-] – Din fr. copossession. Vezi definitia »