ERBACÉE, erbacee, adj., s. f. (Plantă) care are tulpina subțire, fragedă, moale și apoasă, de obicei verde. – Din fr. herbacé, lat. herbaceus. Vezi definitia »

CARIOFILÉE s.f.pl. Cariofilacee. [Pron. -ri-o-fi-le-e, sg. invar. / < fr. caryophyllées]. Vezi definitia »

OSTRÉE s. f. stridie. (< lat. ostrea) Vezi definitia »

BORAGINACÉE, boraginacee, s. f. (La pl.) Familie de plante erbacee, cu tulpinile și frunzele acoperite cu peri, cu flori constituite în inflorescențe și cu fructele formate din patru nucule cu câte o sămânță; (și la sg.) plantă care face parte din această familie. – Din fr. borraginacées. Vezi definitia »

FUZÉE s. f. corp aerodinamic, care poate înainta în atmosferă datorită forței de reacție a gazelor arse evacuate printr-un efuzor. (< fr. fusée) Vezi definitia »