păstăiátă, păstăiáte, s.f. (reg.) lopățea. Vezi definitia »

CONSONÁNTĂ, consonante, s. f. (Rar) Consoană. – Din lat. consonans, -ntis. Vezi definitia »

AXOÍDĂ s. f. curbă, loc geometric al axei instantanee de rotație în mișcarea unui corp rigid. (după engl. axoid) Vezi definitia »

SALATIÉRĂ s. f. castron în care se prepară sau se servește salata. (< salată + -ieră) Vezi definitia »

BÁRDĂ, bărzi, s. f. Un fel de secure cu tăișul lat și coada scurtă, întrebuințată mai ales la cioplitul lemnului, altădată și ca armă de luptă. ◊ Expr. A da (sau a zvârli) cu barda în lună = a fi nesocotit. Cioplit din bardă (sau cu barda) = (cioplit) grosolan. – Magh. bárd. Vezi definitia »